A venit iarna și, odată cu ea, a crescut riscul de răceală, tuse și răgușeală. De îndată ce sosesc lunile mai reci ale anului, suntem cu toții conștienți de faptul că a început din nou perioada cea mai propice pentru răspândirea răcelilor și a gripei. Dar de ce se întâmplă acest lucru de fapt? O explicație plauzibilă este aceea că, în timpul zilei, când afară este frig și mohorât, obișnuim să ne desfășurăm activitățile mai mult în școli, birouri și alte spații închise, ceea ce înseamnă aerisire mai rară și un contact mai strâns între noi. Asfel, răceala sau un alt virus respirator poate fi transmis mai ușor altor persoane. Deși acest motiv este mai mult decât plauzibil, se pare că există și alte aspecte.
Sistemul imunitar și nasul nostru
Sistemul nostru imunitar este cel mai important mijloc de apărare împotriva invaziei externe a agenților patogeni, cum ar fi bacteriile și virușii, dar și împotriva răcelii colegului de birou. Sistemul imunitar al organismului nostru este destul de complex - este format din mai multe organe, celule și proteine diferite care lucrează împreună în lupta împotriva microbilor. Cu toate acestea, există un anumit organ care iese clar în evidență când vine vorba de preluarea virușilor răcelii, și anume: nasul.
Nasul nostru – o poartă spre lumea exterioară
Nasul nostru este una dintre căile de acces între lumea exterioară și interiorul corpului nostru. Din acest motiv, tractul nostru respirator superior (nas, gură și gât) este adesea prima parte a corpului nostru care este expusă la microbi. Mai ales atunci când inhalăm picături care conțin viruși și bacterii din tusea și strănutul persoanelor infectate din jurul nostru. Având un rol de paznic al corpului nostru, nasul este, printre altele, prima noastră linie de apărare împotriva microbilor, interiorul nasului (în special părul și mucusul) acționând precum o barieră fizică. În plus, celulele din nas servesc drept conductori ai răspunsului imunitar al organismului, activându-se și dezactivându-se în funcție de necesități. Astfel, nasul nostru dispune de "senzori" biologici care detectează situațiile când suntem expuși la viruși. Aceștia activează celulele sistemului nostru imunitar pentru a lansa un atac direct împotriva invadatorilor.
Biologia nasului nostru
Atunci când suntem expuși la viruși și sistemul nostru imunitar este activat, "pungile" biologice din nasul nostru se îndreaptă spre zona în care se află virușii - un fel de răspuns antimicrobian de urgență. Aceste pungi se numesc vezicule extracelulare sau "VE". Acestea sunt de diferite dimensiuni și cu conținuturi diferite. De asemenea, VE-urile au două funcții importante în protejarea noastră împotriva microbilor. Pe de o parte, acestea se pot atașa direct de virus și îl pot împiedica să ne infecteze celulele. Pe de altă parte, unele VE-uri transportă în pungile lor substanțe antivirale numite microARN-uri sau miARN-uri. Atunci când acestea sunt eliberate din VE-uri, ele atacă virusul pentru a-l neutraliza. Prin aceste două acțiuni, VE-urile ne protejează de infecții.
Efectele iernii
Deci, car e treaba cu vremea rece în această situație? Ce se întâmplă atunci când celulele din nasul nostru se răcesc și cum crește acest lucru riscul de infecție? Nasul însuși este foarte sensibil la schimbările de temperatură, așa cum cu siguranță am simțit cu toții la un moment dat. Aerul rece și uscat poate irita interiorul nasului, determinând glandele nazale să producă mai mult mucus pentru a-l menține umed. Acest lucru face ca nasul să picure și să "curgă" când e vreme rece. Alte proteine sensibile la frig de pe celulele nasului nostru (numite "proteine receptoare tranzitorii" sau "PRT") sunt activate de frig și pot provoca alte senzații, cum ar fi senzația de arsură, gâdilare și senzația de constricție.1,2
Un studiu nou face lumină în această problemă
Un studiu recent publicat de oamenii de știință de la Harvard și Northwestern Medical Schools3 ne învață acum și mai multe despre legătura dintre vremea rece, infecții și rolul nasului. Oamenii de știință au descoperit că aerul rece împiedică de fapt VE-urile să-și activeze efectul magic și să ne protejeze de infecții! Atunci când cercetătorii au scăzut temperatura celulelor sau au expus subiecții la temperaturi mai scăzute, au constatat că VE-urile nu au ajuns la locul infecției așa cum ar fi trebuit. Nici VE-urile care se aflau deja la locul infecției nu funcționau corespunzător. Din amestecul de VE-uri lipsea un miARN special, numit miR-17, care este esențial pentru neutralizarea virusului răcelii. Așadar, cercetătorii au descoperit că, la temperaturi scăzute, celulele și "pungile" din nas nu funcționează în mod optim pentru a lupta împotriva microbilor. Acest lucru înseamnă că suntem cu toții expuși unui risc mai mare de infecții virale în lunile de iarnă.
Ce putem face pentru a rămâne sănătoși
Deși nu putem face prea multe în privința biologiei (sau a vremii), putem însă lua măsuri simple pentru a preveni răspândirea microbilor chiar și în cazul temperaturilor scăzute:
- respectați regulile de etichetă atunci când strănutați și tușiți (însemnând să puneți cotul sau mâna în fața gurii)
- spălați-vă sau dezinfectați frecvent mâinile în deplasare, de exemplu, foarte ușor cu Gelul pentru dezinfectarea igienică a mâinilor PURELL® Advanced, flacon cu capac, 100ml
- dezinfectați în mod regulat suprafețele dure, deoarece acestea pot fi contaminate cu microbi
- stați acasă atunci când nu vă simțiți bine
1 Liu SC, Lu HH, Fan HC, Wang HW, Chen HK, Lee FP, Yu CJ, Chu YH. The identification of the TRPM8 channel on primary culture of human nasal epithelial cells and its response to cooling. Medicine (Baltimore). 2017 aug;96(31):e7640.
2Damann N, Voets T, Nilius B. TRPs in Our Senses Review. Current Biology 18, R880–R889, 2008.
3 Huang D, Taha MS, Nocera AL, Workman AD, Amiji MM, Bleier BS. Cold exposure impairs extracellular vesicle swarm–mediated nasal antiviral immunity. The Journal of Allergy and Clinical Immunology. În presă; publicat online: decembrie 06, 2022.
